Da, așa e când locuiești în Asia, hop câte-un city break pe-o insulă tropicală. Avantaj noi, că excursii la Berlin poate oricine.

Bine, întâi și întâi trebuie să începem cu scuze pentru absența îndelungată și profund nemotivată de pe blog. Adevărul e că, pe nesimțite, activitatea asta a căzut într-un plan îndepărtat. Dar o reluăm, încetul cu încetul.

Ca o paranteză, când ne-am gândit la numele site-ului nostru, Doar Dus, am făcut-o așa, mai mult pentru noi. Nici în cele mai negre scenarii nu ne gândisem că situația din țară va ajunge atât de neagră, irespirabilă și insuportabilă. Vedem din ce în ce mai mulți oameni care-și caută bilete doar dus și nu putem decât să ne felicităm încă o dată pentru alegerea făcută. Așadar, nu ezitați nici o clipă, plecați din România cu inima împăcată și nu priviți în urmă.

So, de ce Penang?

Săptămâna trecută trebuia să ieșim din Vietnam pentru un visa run și cum aveam ceva mai multe zile libere, iar de Kuala Lumpur ne plictisisem, am zis să alegem ceva nou și drăguț. Din KL zboruri pe insulă sunt din oră în oră și un dus-întors pentru două persoane a fost sub 100$, luat cu doar câteva zile înainte (trăiască și-nforească AirAsia). Și mai era și mirajul statului la plajă și al băii în mare, dar asta nu s-a întâmplat.

Dacă aveți de gând să mergeți în Penang în ideea că e înconjurată de apă și că vă puteți bălăci în voie, renunțați. E groaznic de murdară apa, plină de meduze și nu am văzut mai mult de 2 oameni înotând (până la brâu și ăia). Se practică doar sporturi gen wind-surfing sau ski-jetting. Plus că Langkawi e doar la câteva ore depărtare și e mult mai bună pentru așa ceva. Sau coasta de Est.

Noi ne-am limitat la uscat și n-a fost rău, căci are o groază de oferit. Cel mai mare oraș de pe insulă, George Town, are o istorie veche, colonială, atât britanică cât și chineză, e un mix de culturi, ca toată Malaezia, centrul vechi e sit UNESCO, are cea mai bună mâncare din țară, multe muzee cool și o atmosferă faină. Plus munți în mijlocul insulei, junglă, parcuri naționale etc etc etc.

Trei zile am umblat non-stop, dintr-o parte în alta, și nu ne-am plictisit. Dacă vreți, luați articolul ăsta ca pe „ce să faci trei zile în Penang”. Iaca ce-am făcut noi.

În prima zi ne-am trezit târziu și am stat la cafele până pe la două după amiaza, cu o peruancă și un neamț veniți din Singapore, apoi sub soarele arzător de 1 Mai ziua internațională a muncii (pentru cei care muncesc, nu pentru noi) ne-am plimbat prin Cartierul Armenesc (wtf?! ce caută un cartier armenesc în Malaezia?) ca să găsim celebrele picturi murale făcute de un lituanian școlit la Londra.

Am găsit câteva, după cum urmează:

Băiețelul pe motoretă
Cum să-ți îmblânzești dragonul
Bruce Lee, băuturi carbogazoase și pisici
Aripi de cafea
Hoții de Dim Sum

Și alte câteva…

Cel mai mișto muzeu evăr

Apoi am ajuns la un muzeu dedicat mâncării, Wonderfood, de care auzisem dintr-un vlog al unor singaporeeni, și am zis să-l încercăm. N-am învățat nimic despre cultura culinară a Penangului, deși era mult de aflat despre asta (toată lumea zice că Penangul e capitala mâncării din Asia de SE – în acest melting pot se întâlnesc mâncarea indiană, chinezească, malay și altele), dar ne-am distrat pe cinste cu tot felul de instalații cool, cu peruci și macaroane gigantice (25 de lei intrarea de persoană).

Acadele pentru oameni mari
Hulk
Bucătarul anului, se știe!
Cină în culori

Până la ieșire unde o statuie de ceară a unui copil hămesit ne-a tăiat orice poftă. Pe această cale vă aducem aminte să reduceți risipa de mâncare, că alții n-are de unde și voi aruncați legumele un pic zbârcite la coșul de gunoi. Și nu mai lăsați pâinea să mucegăiască. Cumpărați doar cât vă trebuie și aia e. Pe bune, e trist ce se întâmplă în lume și cu Pământul.

Lumea a treia, ținută la colț

A doua zi

ne-am trezit devreme, am băut o cafea 3D cu girafe și elefanți, am mâncat un ou poșat și-un tiramisu, și-am plecat la alt muzeu, întors cu fundu-n sus: Upside Down Museum. Pe ăsta îl văzusem de mult în pozele altor călători trecuți p-acolo și părea super fun. Dar n-a fost. Nu știu exact ce nu ne-a plăcut. Poate că venisem acolo fix după masă și de când am intrat și-am văzut patul cocoțat pe tavan ni s-a întors stomacul pe dos, poate de asta.

Maria a lu’ Poppin
Exorcista
Unde-i șade bine…pe frigider

Am avut o senzație neplăcută, un conflict între creier, ochi și stomac în care n-am prea înțeles care-i realitatea și ce căutăm noi acolo. În fine, locul e creat doar pentru poze, dar are o lumină foarte proastă. Așa că nici pozele n-au ieșit bine, nici chef prea mult n-am avut, am plecat repede. Aici am plătit doar 16 lei de om că ne-au dat reducere de blogări.

Sus, la munte, sus

Sus pe scuter și caută drumul spre Dealul Căpșunii (Strawberry Hill sau Penang Hill). Ne-am rătăcit puțin prin oraș, am ajuns la altă urcare decât cea cu furnicularul (funicular, știu, dar sună mai bine furnicular), ne-am întors, am ajuns într-un final și-am urcat (30 de lei de om). Sus, la peste 800 de metri de nivelul mării, ceva mai răcoare, un aer mai proaspăt și o priveliște până hăt, departe. Aici, veneau britanicii să-și răcorească dosurile în zilele toride și pe când n-aveau tren vertical din ăsta modern (introdus prin 1912) îi puneai pe localnici să-i care în jilțuri din alea de lemn.

În fine, sus, aleile asfaltate, curate, răcoare, păsărele ciripind, veverițe gigantice cu burțile galbene, un tun și multe amenințări cu maimuțe. Inclusiv la The Habitat, o rezervație privată prin care te poți plimba și admira fauna insulei. O fi fost maimuțe, nu zic, doar că nu le-am văzut noi. Orișicât, nouă ne place să ne plimbăm prin junglă, chiar dacă aici totul a fost extrem de civilizat, cu poteci betonate, garduri, leagăne, foișoare și dispensoare de apă din 200 în 200 de metri (am și plătit alți 30 de lei intrarea de căciulă).

Grădina Mov din The Habitat

Am făcut câteva sute de poze și-am plecat spre casă să mâncăm. Foarte bună mâncarea la Kim Haus, pe Chulia Street. De fapt, mâncarea bună cam peste tot, mai ales pe stradă. Sunt sute de cafenele, băcănii, bakerii, restaurante de toate națiile și gusturile, imposibil să nu găsiți ceva pe gustul vostru.

A treia zi

am luat scuterul (80 de lei pe două zile) și am dat un tur complet de insulă, de dimineața până seara. Am avut noroc de o vreme superbă, cu cer senin și 400 de grade la umbră. Am trecut prin zona industrială a urbei, unde produc toții marii jucători din piața de IT&C, am lăsat în urmă autostrăzile și podurile ca-n palmă (bă, ce infrastructură pot să aibă malaezienii ăștia! pe o insulă!! impecabil tot) și am ajuns într-un sătuc drăguț de pescari.

Penang Bridge

 

Mai departe am văzut un cimitir musulman și o moschee impunătoare pe un fundal de junglă milenară. Am urcat pe niște serpentine și pe-o creastă de munte am oprit la Art&Garden (tot 30 de lei și aici intrarea), o grădină cu sute de flori tropicale și cu artă, după cum v-ați putut da seama din titlu. Acolo mai mulți artiști au îmbinat pasiunea pentru grădinărit cu pictura, sculptura, designul de exterior și cu țânțarii. Ne-am pierdut pe aleile minunat decorate și am găsit 4 țestoase ninja, la vreo 200 de kile bucata. Atât de mari că Raluca putea să-și facă pătuț din platoșele lor. N-am mai văzut țestoase așa mari în viața noastră. Drăguțe.

Următoarea oprire, aproape de apus, a fost la plajă. Cum drumul mergea fix pe faleză, am ochit o plajă mai pustie și am tăbărât pe ea. De baie n-a fost chip, deși am tot cărat costumele de baie după noi, dar ne-am umezit un pic labele picioarelor acolo unde intră valurile în nisip și am mai făcut o sută de poze.

La altă plajă Raluca s-a dat cu un ponei (tocmit de la 120 de lei până la 40 de lei, că era poneiul aproape de ora închiderii), am asistat la un apus frumos și aia a fost experiența cu marea. În drum spre casă, undeva la capătul lui Batu Ferringhi, am oprit la Avatar Secret Garden, o grădină de noapte luminată în genul filmului Avatar, cu lumini suspendate în copaci și cu poteci străjuite de flori în culori aprinse. Deși e o atracție turistică, locul are și o încărcătură cumva religioasă, fiind în incinta unui templu taoist vechi de sute de ani. Partea bună e că intrarea e liberă.

Pe un început de furtună cu tunete și fulgere undeva departe peste mare, ne-am retras la o cină frugală și-am încheiat cele trei zile pline de vacanță. Ziua următoare aveam să ne întoarcem la baza noastră din Hanoi.

Ce ne-a plăcut

Aerul curat și faptul că după muuuultă vreme am văzut din nou albastrul de Voroneț al cerului. Lucru care în Hanoi, cel puțin pe timp de iarnă/primăvară, lipsește cu desăvârșire.

Curățenia din oraș, traficul civilizat în care semafoarele și regulile se respectă, infrastructura de 1000 de ori mai bună ca în România.

Multitudinea de locuri de mâncat mai ieftine decât în Vietnam (!?).

Vibe-ul de oraș cu o istorie îndelungată și mixul de culturi. Temple hinduse de lângă care puteai auzi chemarea muezinilor de la moscheile dimprejur, biserici catolice lângă temple chinezești, femei cu burka lângă malaezience lipsite de inhibiții.

Limba engleză vorbită peste tot.

Prețurile la majoritatea produselor mai mici decât în Vietnam.

Ce nu ne-a plăcut

Țigările costă ca în România.

Poate un pic prea industrializată pentru ideea de insulă.

Braziliano-americanca sau ce nația ei o fi fost, care a încercat să ne țepuiască de vreo 100 de lei inventând o poveste cu un card mâncat de bancă și băgându-și copilul la înaintare care vezi Doamne, moare de foame. Când ne-am oferit să mergem să-i luăm de mâncare a zis că vrea banii să-i cumpere ea. Când am refuzat-o a zis să ne băgăm banii în cur. Apoi dă-te-n Doamne iartă-mă!

Cât ne-a costat

Mult. Calculând cu tot cu zboruile din Hanoi (vreo 250€ dus-întors până în KL și 100$ spre Penang, 2 persoane dus-întors), cazarea (120$/4 nopți camera standard la hostel), mesele, intrările la muzee și alte locuri, scuter și altele diverse, bugetul a bătut undeva la 800 de dolari. Hmm, pe ce naiba am cheltuit atât în 4 zile? În fine, nu mai contează, ne-am distrat.

Mai multe poze găsiți pe facebook unde ne puteți da și like. Vă mulțumim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *