Știm că bilanțurile se fac la final de an și că genul ăsta de postări sunt mai potrivite pentru decembrie sau ianuarie. Dar pentru noi calendarul se ține altfel. Nu solar, nu lunar, nu iulian, gregorian sau bivolar, ci calculăm din prima zi în care am ajuns în Asia. E aventura noastră și e dreptul nostru să facem asta dacă considerăm de cuviință.

Mai ales că în primele 6-7 luni am folosit calendarul convențional doar cât să ne asigurăm că prindem vreun zbor de colo-colo. În rest, din duminică, luni, joi a rămas doar amintirea unor unelte ruginite pe care le foloseam în fosta noastră viață. De prin mai încoace le-am scos din șopron, le-am mai dat un luciu și le refolosim, că avem treabă prin Hanoi, dar nu și-au recăpătat niciodată gloria de odinioară. Nu ne mai guvernează existența tristețea zilei de luni sau fericirea dintr-o vineri pe la șase.

De ce în fotografii?

Poate unii dintre voi ați observat că am investit destul de mult în partea foto a blogului și a facebook-ului. Sperăm noi că progresul e vizibil față de începuturi. Cum niciunul din noi n-are vreo școală serioasă de foto-video la bază, am învățat de pe unde am apucat. Tutoriale, youtube, alți fotografi, cărți, resurse free de pe internet și multă, multă practică. Plus investiția în tehnică, fără de care, orice ți-ar zice vânzătorii de iluzii, nu poți trece de un anumit prag.

Facem asta pentru că ne place și pentru că mai putem face un ban. De exemplu, o să printăm o parte din poze pe hârtie de orez (o metodă de a face hârtie veche de 900 de ani în Vietnam) și o să le oferim celor care vor să doneze pentru cauza noastră.

V-ar plăcea să puteți agăța pe-un perete o poză făcută de noi?

Așadar, fotografia e ca o cură cu lecitină pentru când o să fim prea bătrâni să ne aducem aminte de toate lucrurile mișto care ni s-au întâmplat. Iar în ultimul an s-au întâmplat multe, după cum urmează:

Septembrie, 2016

A fost prima lună petrecută pe un continent în care nu mai pusesem piciorul niciodată. A fost o lună grea (mă rog, vreo 2 săptămâni, că am ajuns pe 14), de acomodare cu umiditatea, căldura, oamenii, obiceiurile și cu cei 3M: mizeria, mirosul, mâncarea. În rest, Ha Giang-ul ne-a primit cum se cuvine, ne-am făcut prieteni cu care încă ne întâlnim prin lume și am descoperit o cascadă retrasă unde mergeam să ne relaxăm. Despre primele impresii am scris aici și mai apoi, aici.

Scaun de spițerie în mijlocul străzii. Altfel spus, prilej de selfie

 

Cascada no. 6
Pe căldura din septembrie, cascada numărul 6 a fost singura piscină disponibilă pentru răcorire. Și fără clor.

 

În Ha Giang ne-am plimbat mai mult cu bicicleta.

Octombrie, 2016

În octombrie deja deveniserăm mai curajoși, atât de curajoși încât am închiriat un scuter și am plecat să facem Marea Buclă a Nordului. 8 zile și 7 nopți petrecute prin creierii munților, umblând pe coclauri și descoperind un Vietnam autentic, neturistic, sălbatic, frumos, de care ne-am îndrăgostit iremediabil. Aventurile noastre în Ha Giang Loop pe puteți citi aici: ziua 1, ziua 2, ziua 3, 4 și 5, ziua 6 și 7.

Una dintre priveliștile care o să ne rămână mereu pe suflet și retină

 

Un sat, octombrie 2016

 

Pe Muntele Calului, uitându-ne în jos spre șoseaua de pe care tocmai venisem. Ce Transfăgărășan…

Noiembrie, 2016

Pe la mijloc de noiembrie ne-am refăcut bocceluța și am luat-o în sud, spre Hanoi, unde am stat vreo 2 zile, și apoi spre Saigon. În Saigon am petrecut ceva mai mult timp, cumva împotriva dorinței noastre, dar am cunoscut niște oameni mișto de la care am mai învățat câte ceva. Am făcut atunci și un filmuleț cu ei pe care-l puteți vedea.

La Mausoleul unui mare om de stat în statul lui, Unchiul Ho

 

Distracția principală în Saigon a fost să bem bere pe acoperișurile turnurilor mai înalte

Decembrie, 2016

Cât a fost iarnă la voi, noi am stat la plajă. Decembrie a fost despre Phu Quoc, paradisul tropical pe cale de dispariție. Am fost voluntari la un hostel deținut de un englezoi spart mai tot timpul, unde am cunoscut o gașcă foarte tare de oameni atât de diferiți. Începusem deja să fim în elementul nostru.

O parte din gașcă

 

Legănat pe răsărit, Phu Quoc

Ianuarie, 2017

În ianuarie deja ne mutasem în Cambodgia. Am stat vreo trei săptămâni în Kampot, un orășel calm în care am lucrat pentru un japonez care vindea sushi și bere artizanală. Highlight-ul a fost clar Bokor-ul, muntele abandonat de francezi, de pe care am văzut cel mai frumos apus din lume. Tot în ianuarie am vizitat și Phnom Penh, dar și faimosul Angkor Wat (mai multe poze din fiecare loc în parte găsiți dacă intrați pe linkurile pe care le-am tot presărat pe ici, pe colo).

Asta e Aurora de care pomeneam. De-am fi avut un aparat mai bun…

 

Cât am mai umblat prin împrejurimile Kampot-ului, am dat și de cascada asta

 

Phnom Penh, în piața centrală, cu steagul României în spate

 

Împreună, spre Angkor

Februarie, 2017

Luna Iubirii clar e dedicată în întregime fabulosului resort 4 Rivers. Am petrecut acolo 3 săptămâni magice (uneori mai magice decât ne-am fi dorit), iar toate astea datorită unui român frumos – Valentin.

Puțin paddleboarding pe fundal de apocalipsă

 

Nu vă uitați că ea vâslește, cineva trebuia să facă și poze, nu?

 

Cu barca pe râul Tatai, într-una dintre excursii

Martie, 2017

De mărțișor deja trecusem în Thailanda, ne bucuram de soare și mare pe insulele din sud. Am scris deja despre Koh Lanta, Ko Jum și Koh Samui.

Plaja Nui Bay. Și zău că n-a fost nici un bai.

 

Un catamaran ducea în spate un apus și jumătate

 

Credit foto: Babsi. Snorkeling pe Koh Jum

 

În Koh Samui, dacă te plimbi suficient, dai și peste așa ceva…

Aprilie, 2017

În aprilie, după ce urcasem deja în nord, în Chiang Mai, am primit vizita unor buni prieteni. Așa că aprilie o considerăm luna revederii. Au fost două săptămâni în care am călători mult și am explorat Chiang Mai-ul, dar și Vietnamul. Căci da, în aprilie ne-am întors în Vietnam.

Despre resortul ăsta, absolut demențial, o să scriem în curând

 

În tren spre Bangkok cu prietenii Alex și Alice

În Chiang Mai, într-un resort plin de orez și de zen. O să scriem și despre experiența de aici curând.

În Piața Centrală din Sapa

Mai, 2017

În mai ne chinuiam să găsim ore suficiente de predat, să ne punem pe picioare un pic traiul în Hanoi, dar ne-am găsit timp și de explorat împrejurimile. A fost o lună stresantă din multe puncte de vedere, ca atunci când o iei de la zero într-un oraș în care nu cunoști pe nimeni și despre care știi mai nimic. A fost greu, dar a trecut cu bine.

Iunie, 2017

Iunie aproape că n-are istoric, pe același format cu mai-ul. Acomodare, muncit, gândit, stresat. De ziua copilului ce ne-am mai bucurat.


Iulie, 2017

În iulie ieșise deja soarele pe straduța noastră, înfloriseră lotușii, așa că am mers să-i pozăm.

Doi copii și roata norocului

August, 2017

În august am ieșit din Hanoi până în Ninh Binh și tare bine a prins micul concediu.

Mic dejunul campionilor: ananas, rambutan, harbuz, cafea

 

Model cu panoramă

Septembrie, 2017

În Septembrie rămâne de reținut Ziua Națională a Vietnamului pe care am sărbătorit-o alături de nebunul ăsta, în valea lui și la cascada lui. El e cel cu cele patru penisuri uriașe.

Khanh încercând să pozeze sexi. Se ține bine pentru vârsta lui

 

Balerină la apă

 

Una peste alta, conchidem că a fost un an bun, nu-i așa? Ceea ce vă dorim în continuare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *